Boala lupica
Orice incercare de a defini boala lupica trebuie sa porneasca de la premisa ca aceasta este o afectiune autoimuna, adica o afectiune in care organismul, prin intermediul unor mecanisme de tip inflamator, isi ataca propriile tesuturi.
Boala lupica poate afecta orice parte a corpului: articulatii, piele, rinichi, plamani, inima, vase sangvine, creier.
Este boala care, din pacate, este nevindecabila, insa cu mari posibilitati terapeutice, permitand o buna calitate a vietii de zi cu zi.
Este caracterizata prin episoade de acutizare alternand cu perioade de acalmie, numite remisiuni. Pentru a mentine o buna stare de sanatate aparenta este bine sa cunoastem cum sa prevenim si sa tratam episoadele de acutizare.
Etiologia afectiunii este necunoscuta, mai mult de 2/3 din bolnavi prezentand debutul afectiunii între 13 si 40 de ani.
La copii, boala este de 3 ori mai frecventa la fetite, iar la adulti pana in 30 de ani, proportia sexului feminin este afectata in 5 pana la 9 cazuri din 10, proportie care scade cu varsta.
Populatia neagra ca si cea asiatica sau hispanica face mai frecvent boala decat cea alba (caucaziana).
Sunt cunoscute mai multe forme de boala lupica:
- Lupusul eritematos sistemic (LES), acea forma de boala care afecteaza in grade variabile cea mai mare parte a corpului uman, deci o afectiune sistemica.
- Lupusul eritematos discoid, o afectiune cutanata, in care o eruputie rosie-violacee de o durata variabila (de la cateva luni la cativa ani) insotita de o discreta descuamare, apare pe fata, pe cei doi obraji, avand o forma circulara simuland aripile unui fluture (vespertilio), scalp sau in alta parte a suprafetei cutanate. Posibilitatea evolutiei acestei forme intr-una sistemica este mica.
- Lupusul neonatal este o forma rara de lupus afectand nou-nascutii din femei suferinde de lupus sau de o alta afectiune autoimuna si care prezinta inca de la inceput eruptii tegumentare, afectare a ficatului si a celulelor sangelui, defecte cardiace.
Probabilitatea ca o femeie cu lupus sa nasca un copil lupic este, dupa cum afirmam mai sus, foarte mica.
- Lupusul indus de medicamente este o forma de boala indusa de anumite medicamente, se manifesta similar cu lupusul eritematos sistemic si se remite rapid odata cu stoparea administrarii acestor droguri.
Simptomele pot avea o intensitate variabila si pot sa se modifice in timp, de la un puseu la altul.
Cazurile cu desfasurare continua pot avea un caracter acut fulminant, pot avea o evolutie medie ca severitate sau, dimpotriva, pot avea o evolutie torpida, frustra (lipsa de pofta de mancare, subfebrilitate, slabire) etichetate adesea ca sindroame nevrotice ale tinerilor.
Exista si cazurile cele mai greu diagnosticabile, în care este afectat un singur organ, boala imbracand mereu aceeasi forma.
Simptomele obisnuite ale lupusului includ: tumefactii dureroase ale articulatiilor, febra sau subfebrilitate inexplicabile, eruptie cutanata variabila ca forma, sediu si intensitate, scadere în greutate, oboseala extrema.
Alte simptome pot fi: o sensibilitate exacerbata la lumina soarelui (fotosensibilitate) anemie, caderea parului, sindrom Raynaud (v. sclerodermia), dureri de cap, ameteli, dureri in piept, mai ales la inspir profund, depresie, convulsii, edeme ale membrelor inferioare sau in jurul ochilor, dureri musculare, avorturi spontane si de cauza inexplicabila.
Trebuie spus ca, daca acestea sunt principalele simptome, nu este obligatoriu ca pacientul sa le prezinte pe toate, nu rare fiind cazurile cand doar unul din acestea este prezent.
Afectarea rinichilor:
Numita si nefrita, inflamatia rinichilor are drept consecinta incapacitatea lor de a elimina toxinele din organism. Ceea ce atrage atentia asupra implicarii renale nu sunt atat durerile, care nu sunt o caracteristica a acestei afectari, ci aparitia edemelor membrelor inferioare sau periorbitare. De multe ori, aceasta afectare este anuntata de aparitia unor anomalii sanguine sau urinare. Avand în vedere rolul important al acestora, afectarea renala necesita tratament sustinut si pe termen lung.
Afectarea vaselor sanguine:
Inflamatia vaselor sanguine, asa numita vasculita nu este o caracteristica a maladiei lupice, ci a tuturor bolilor autoimune în general. Consecinta acestei afectari este o proasta circulatie a sangelui si implicit un aport deficitar de oxigen si principii nutritive la nivelul diferitelor aparate si sisteme. Leziunile vasculare pot fi modeste fara a necesita o medicatie anume sau una severa, caz in care sanctiunea terapeutica trebuie sa fie prompta si hotarata.
Afectarea sistemului nervos central:
Dupa afectarea rinichilor sau poate in aceeasi masura, afectarea sistemului nervos central este una din cele mai redutabile si mai amenintatoare de viata dintre determinarile lupice. Cel mai adesea pacientele acuza dureri de cap, ameteli, tulburari de memorie si de vedere, culminand cu tulburari de comportament si accidente vasculare cerebrale.
Afectarea plamanilor:
Determinarea inflamatorie la nivelul pleurei (camasa care imbraca plamanii) poarta numele de pleurita care se manifesta prin dureri de piept, in special in inspirul profund. Determinarea pulmonara propriu- zisa este pneumonia sau mai corect spus pneumonita lupica.
Afectarea sangelui:
Pacientii lupici dezvolta anemie cu implicatii in oxigenarea diferitelor organe si sisteme, scaderi ale numarului de globule albe (leucocite) numita leucopenie, cu scaderea rezistentei generale a organismului sau a trombocitelor( trombocitopenie), cu risc de sangerare.
Pentru mentinerea unui standard bun de viata, este esential ca pacientii sa-si inteleaga foarte bine boala.
Perioadele de acutizare a bolii sunt in general anuntate de anumite simptome de alarma, care, odata recunoscute de pacient, sa se prezinte imediat la medic, fara a mai astepta dezvoltarea complicatiilor, pentru ca fiecare din episoadele de acutizare sunt urmate de o scadere a functionalitatii organelor si sistemelor, o proasta calitate a vietii si moarte prematura.
Aceste simptome sunt reprezentate de cresterea senzatiei de oboseala, dureri articulare si musculare, eruptii cutanate variate, febra, disconfort abdominal, dureri de cap, ameteli.
Vizitele la doctor trebuie facute cat mai periodic, cu efectuarea unui examen clinic si paraclinic cat mai frecvent, astfel incat primele modificari decelabile sa constituie de asemenea, un motiv serios pentru reevaluarea si reajustarea terapeutica, pentru stabilirea unui plan de autoprotejare cu ajutorul cremelor fotoprotectoare, reducerea stresului prin incurajarea preocuparilor si pasiunilor pacientilor, ca si folosirea a diferite tehnici de autorelaxare, exercitiu fizic dozat, realizarea unui suport moral familial cat mai solid, eventuala întalnire in grup cu alti pacienti purtatori ai acestei afectiuni, cresterea autoincrederii, realizarea unui planning familial si a unei urmariri active a evolutiei unei eventuale sarcini. Problema folosirii vaccinurilor antigripale sau antipneumococice raman controversate.