Colesterol

Colesterolul este un component esential al organismului nostru. Cand nu provine din alimentatie (galbenus de ou,organe, mezeluri, unt), el este sintetizat de toate celulele corpului, in primul rand cele ale ficatului si intestinului, care realizeaza aceasta sinteza pornind de la grasimile animale (carne, mezeluri, lapte integral, branzeturi) sau de la zaharuri rapide, cum este glucoza.

Eliminarea colesterolului este asigurata de bila, precum si de materiile fecale.

Importanta sa scadere traduce carente alimentare serioase, iar excesul antreneaza grave complicatii.
Colesterolul este transportat in fluxul sanguin, fiind invelit de doua feluri de proteine.

HDL (lipoproteinele cu densitate inalta) aduc colesterolul excedentar in ficat, care se insarcineaza cu reciclarea sau distrugerea acestuia.

LDL (lipoproteinele cu densitate redusa), dimpotriva, il transporta din ficat spre alte organe, unde il depun.
Potrivit specialistilor, desi colesterolul este o substanta chimica esentiala pentru organism, el devine nefast cand se gaseste in exces in sange.

El se depune, atunci, sub forma de placa, pe peretii arterelor si le poate astupa. Uneori, aceste placi se faramiteaza de la sine, iar resturile, care urmeaza ciclul sanguin, se opresc atunci cand artera devine prea ingusta si provoaca o astupare, cunoscuta sub denumirea de embolie.

Pentru a produce mai multi acizi biliari, ficatul preia mai mult colesterol din circulatie.

Fibrele pot deasemenea imbunatati controlul diabetului, prin incetinirea eliberarii zaharului in sange.

Totusi nu se stie cu siguranta daca acest beneficiu decurge din fibrele insele  sau din faptul ca dietele bogate in fibre tind sa fie mai sarace in grasimi si contin alte elemente nutritive care pot influenta controlul zaharului sanguin.

In mod normal, bila contine suficiente saruri biliare si lecitina pentru a dizolva colesterolul eliminat.

Dar colesterolul nu este usor solubil. Daca bila contine mai mult colesterol decat poate fi dizolvat, cel in exces poate forma cristale care se pot uni in unul sau mai multi calculi variabili ca forma sau dimensiune.

La  acest proces pot contribui obezitatea si o anumita predispozitie genetica.

Folositi fibre pentru scaderea colesterolului. S-a demonstrat ca fibrele solubile pot scadea colesterolul prin cresterea cantitatii de acizi biliari eliminati prin scaun.

Pentru a produce mai multi acizi biliari, ficatul preia mai mult colesterol din circulatie.

Nivelul normal
In materie de nivel de colesterol, se poate trece cu usurinta de la manie la fobie. Nivelul normal are valoarea de 2 g/l, inainte de 30 de ani, 2,2 g/l, între 30 si 40 de ani si 2,4 g/l, dupa 40 de ani.

Sub 2 g/l, riscul de imbolnavire coronariana este aproape nul. In schimb, un exces de colesterol, manifestare pur fiziologica, care, in sine, nu genereaza nici un simptom, poate provoca boli de inima adesea fatale.

La un spital din Paris, timp de 5 ani, un grup de 92 de femei, in varsta de peste 60 de ani, au fost mentinute sub supraveghere medicala neantrerupta. Rezultatul studiului: putin colesterol este tot atat de periculos ca si colesterolul in exces, cel putin la acest grup.

In stadiul actual al cunostintelor noastre, este, deci, greu sa stabilim o valoare ideala a colesterolului dupa varsta de 65 de ani. Cazul fiecarui pacient trebuie examinat individual. Dar, potrivit medicilor care au condus ancheta, cand nivelul colesterolului nu depaseste 2,7-3 g/l la o persoana in varsta, nu exista argumente pentru prescrierea unui medicament care sa-l faca sa scada.

Excesul de colesterol
Excesul de colesterol este in mod frecvent atribuit unor defectuoase deprinderi alimentare.
Organizatia Mondiala a Sanatatii (O.M.S.), comparand populatia Finlandei, cu un nivel ridicat de infarct al miocardului, care consuma mari cantitati de grasimi animale bogate în colesterol, cu populatia Japoniei, care consuma putin colesterol, deoarece mananca putina carne, dar mult peste si grasimi vegetale si evidentiind o redusa mortalitate din cauza infarctului, a putut, astfel, aduce proba necesara.

Exista, insa, si o predispozitie ereditara la hipercolesterolemie. In Franta, ea afecteaza 1 copil din 500. Este boala genetica cea mai frecventa.

„Bun” sau „rau”
Colesterolul este indispensabil bunei functionari a membranelor celulare si nimic nu poate sa-l inlocuiasca.

Doar excesul de colesterol este nociv, sau, cel putin, excesul de „colesterol rau” (cel LDL), cel „bun” (cel HDL) avand, dimpotriva, un rol protector. Studii epidemiologice, efectuate pe populatii numeroase si intinzandu-se pe numerosi ani, au permis sa se evidentieze ca o scadere cu 1 % a colesterolului „rau” antreneaza reducerea cu 7% a riscului coronarian pe o perioada de 7 ani. Daca, la reducerea colesterolului „rau” se asociaza o sporire cu 0,01 g/l a colesterolului „bun”, scaderea acestui risc cade la 4%.

Consultati medicul si solicitati sprijinul unui dietetician, pentru a va reorganiza alimentatia, veghind sa nu urmati un regim care ar reduce pretiosul colesterol HDL, sau un regim prea sever, care ar fi iute abandonat, sau chiar un regim cu eficacitate insuficienta.

Iata ce precizeaza specialistii: Colesterolul este un corp gras.

Deci, el nu este solubil. Pentru a circula in sange, el trebuie sa se fixeze pe un vehicul, care este reprezentat de proteine cu natura diversa.

Cel care, intrucatva abuziv, a fost denumit colesterolul „bun”, este fractiunea de colesterol fixata pe proteine (HDL): proteine cu densitate ridicata, care il poarta spre ficat, pornind de la periferie. El este metabolizat, adica transformat, de catre ficat.

In ceea ce-l priveste pe cel „rau”, acesta, transportat de proteinele de slaba densitate, se precipita pe peretii arterelor, se fixeaza si ajunge sa le astupe.

Persoanele in varsta sunt cele care se nelinistesc, dar excesul de colesterol poate fi important si la tinerete si chiar la copii. Ca atare, trebuie sa ne preocupam de aceasta problema inca din tinerete si sa urmam recomandarile dietetice necesare unei bune alimentatii.
Exista pacienti care au noroc, cei care, de cele mai multe ori ereditar, produc putin colesterol si nu-l fixeaza pe artere. In schimb, cei care nu se bucura de aceasta sansa au o defectuoasa autoreglare a sistemului LDL si produc prost colesterolul „bun”, HDL.

Daca este adevarat ca nivelul de colesterol este determinat de ereditate, asupra careia nu avem cum interveni, el este in egala masura influentat de modul de viata si de alimentatie. Iar, acolo, stim ce avem de facut.
Profilaxia nutritionala
Pentru a impiedica colesterolul sa se depuna pe artere, va trebui sa reducem, in masura posibilului, aportul colesterolului din exterior si sa oferim organismului produse care sa favorizeze evacuarea acestuia din tesuturi catre ficat, respectiv care sa intensifice producerea colesterolului „bun”, HDL, ne sfatuiesc specialistii bolilor cardiovasculare, adaugand ca, pentru a reduce colesterolul, trebuie evitata partea grasa a carnii, pielea carnii de pasare, suprimate sosurile cu smantana sau cu unt, sau cu grasimea in care a fost gatita carnea si sa preferam carnea la gratar, cu conditia sa nu fie innegrita, carbonizata, ceea ce o face cancerigena.