Degeraturi
Expunerea prelungita la temperaturi scazute a unor parti ale corpului (degetele picioarelor si mainilor, urechile, nasul) duce la inghetarea tesuturilor si organelor respective.
Degeraturile se intalnesc frecvent in sezonul rece, in special la persoanele care lucreaza in frig, la cele care calatoresc sau fac sporturi de iarna, la persoanele care cad in apa rece sau care sunt in stare de ebrietate.
Gerul provoaca o ingustare a vaselor sanguine, fapt ce face ca circulatia de sange cald spre periferia corpului sa fie redusa sau absenta.
Pe langa temperatura scazuta, sub 0°C, la producerea degeraturilor mai contribuie si urmatorii factori: lipsa de miscare, oboseala, epuizarea dupa un efort intens, incaltamintea si imbracamintea prea stramte sau ude, fumatul si consumul de alcool.
In caz de anemie, de circulatie sanguina proasta la periferia membrelor, riscul de degeratura este mai mare.
Dupa intensitatea gerului si dupa timpul de expunere la frig, degeraturile au mai multe grade:
- Gradul intai: la inceput pielea teritoriului inghetat devine alba, fara sange, apoi, dupa cateva minute sau ore, pielea capata o culoare rosie-vanata, se umfla, omul simte o usturime locala, furnicaturi, amorteala si uneori chiar absenta durerii.
- Gradul al doilea: pe fondul descris, apar basicute pline cu un lichid galbui-rosiatic.
Umflatura (edemul) se accentueaza, sensibilitatea la caldura, la durere si la pipait este absenta.
- Gradul al treilea: in aceasta faza se produce distrugerea pielii si a tuturor tesuturilor si organelor degerate, urmata de gangrena.
Pielea este de culoare negricioasa, tare, zbarcita, insensibila la caldura si intepare.
Deseori gangrena se poate infecta cu microbii existenti pe piele.
Interventii :
Consta in scoaterea rapida a victimei de sub actiunea gerului, a apei inghetate sau zapezii si transportul ei intr-o incapere calda.
Regiunile inghetate se vor reancalzi in mod treptat (nu brusc).
Daca degeraturile sunt numai la maini sau picioare, acestea se vor introduce intr-un vas cu apa la temperatura camerei (15-20°C).
Apoi se va adauga putin cate putin apa calda, in asa fel ca in 30-60 minute, apa din vas sa ajunga la temperatura pielii corpului, pentru a se putea restabili circulatia sanguina in sectorul degerat.
Acelasi efect il au si frictiunile usoare cu o carpa inmuiata in apa (la temperatura camerei), in spirt, apa de colonie.
Nu se fac frictiuni apasate cu materiale aspre sau cu zapada caci produc leziuni ale pielii.
Reancalzirea progresiva se poate face si cu aer uscat (camera incalzita progresiv sau apropierea treptata a membrului degerat, de foc). Dupa aceea, se face un masaj usor cu ulei, vaselina sau diferite unguente (Jecolan, Jecozinc, Cudaten) si se aplica un pansament, pe cat posibil steril sau curat, dar care sa nu fie strans.
Daca au aparut basicute, acestea nu se sparg ci se dezinfecteaza cu spirt si se aplica pe ele Jecolan sau unguente cu antibiotice, apoi se face un pansament steril.
Aceleasi masuri de prim-ajutor se iau si in cazul degeraturilor de gradul al treilea, dupa care degeratul va fi evacuat la spital, in vederea preintampinarii complicatiilor: gangrena, tulburari de circulatie.
Daca degeratul are dureri, i se vor da analgezice: Algocalmin, Antinevralgic etc.
Se va face si un tratament general cu ceaiuri calde (ceai chinezesc, cafea), cu vitamina B si PP si cu bauturi usor alcoolizate.
Dupa vindecare, persoanele care au suferit degeraturi, se vor feri de frig, caci regiunile respective, timp de luni si ani sunt foarte sensibile la frig, prezinta amorteli, furnicaturi si transpiratie.
Prevenirea degeraturilor la persoanele care prin profesiunea lor sunt expuse la frig (padurari, schiori, alpinisti, paznici, santinele, vanatori, pescari etc.) este posibila daca se respecta urmatoarele recomandari:
- inainte de expunere la frig se vor face bai calde la maini si picioare, urmate de masaj;
- persoana se va echipa cu haine numai de lana sau blana, incaltaminte larga, eventual cizme de pasla.
Este contraindicata imbracamintea de material plastic sau impermeabila.
Este necesara protejarea urechilor cu o caciula calduroasa.
Persoanele care transpira mult vor purta ciorapi de bumbac pulverizati cu praf de talc, iar deasupra ciorapi de lana.
Nu se vor purta jartiere.
Manusile de lana vor fi cu un singur deget.
- degetele mainilor si cele ale picioarelor, urechile si varful nasului vor fi unse si masate cu Jecolan sau alt unguent. De asemenea, se impune combaterea transpiratiei picioarelor.
- pe timpul expunerii la ger nu se va sta locului, ci se vor face miscari ale tuturor segmentelor corpului, alergari, masaje.
- hranirea cu alimente bogate in calorii, glucide si grasimi.
Este contraindicat consumul bauturilor alcoolice, care, desi in prima faza au un efect de dilatare a vaselor sanguine si de incalzire, acesta este de scurta durata si da senzatia inselatoare de caldura.