Intoxicatii
Indicatii generale.
Pentru a nu repeta la fiecare fel de intoxicatie unele masuri generale de prim ajutor trebuie retinute urmatoarele aspecte ale intoxicatiilor cu diferite substante chimice:
Intoxicatia pe cale respiratorie
Se produce prin inhalarea de gaze toxice, vapori sau aerosoli toxici (gaz metan, gaze lichefiate (in butelii), monoxid de carbon, bioxid de carbon, vapori de petrol sau de benzina, aerosoli de insecticide etc.).
In aceste cazuri inainte de a i se acorda primul ajutor, intoxicatul va fi indepartat din mediul toxic si scos la aer curat, ori se va face aerisirea (ventilarea) puternica a incaperii.
Intoxicatia pe cale digestiva
Este cea mai frecventa si se datoreaza ingestiei substantelor toxice din greseala, din neatentie sau datorita confuziei care se face cu substantele comestibile pastrate in acelasi loc (camara de alimente).
Astfel de intoxicatii se intalnesc frecvent la copiii mici (care nu cunosc pericolul intoxicatiei) si la batrani (care confunda sau nu vad bine etichetele).
Primul lucru care trebuie facut in acest tip de intoxicatie este eliminarea toxicului din stomac prin provocarea de varsaturi.
Nu se provoaca varsaturi daca persoana intoxicata este in coma, deoarece este posibil ca voma sa-i patrunda in caile respiratorii si sa-l asfixieze.
Daca totusi, persoana respectiva varsa, va fi intoarsa cu capul intr-o parte.
Dupa aceasta se face neutralizarea toxicului cu un antidot. Iata cateva antidoturi care se pot lua pe cale bucala:
- carbunele medicinal 10-20 comprimate sfaramate si luate odata sau in lipsa 4 linguri de carbune de lemn pisat marunt la o jumatate de litru apa;
-apa albuminoasa: 4-5 albusuri de ou la o jumatate litru de apa;
- laptele: 0,5-1 litru.
Daca de la ingestia toxicului s-au scurs mai mult de 4-6 ore si acesta a trecut din stomac in intestin, atunci se va incerca eliminarea toxicului prin scaun dand intoxicatului un purgativ sau facandu-i o clisma cu apa la care se adauga si un antidot.
Cel mai bun mijloc de indepartare a toxicului din stomac este spalatura stomacala, dar acest procedeu nu-l poate face decat personalul medical. De aceea, in toate cazurile banuite a fi intoxicatii pe cale digestiva, accidentatul va fi transportat rapid la o unitate medicala (dispensar, policlinica, spital).
Intoxicatia pe cale cutanata
Substanta toxica patrunde in organism prin piele si mucoase.
Acest incident se produce mai ales cu substante toxice lichide care se varsa pe piele sau pe imbracaminte, precum si cu aerosolii lichidelor pulverizate.
In situatia aceasta intoxicatul va fi indepartat rapid din mediul toxic, va fi dezbracat de hainele imbibate cu substanta respectiva si va fi spalat din abundenta cu apa simpla sau cu apa cu sapun, pe piele si mucoase, dupa care se va sterge cu o carpa inmuiata intr-un neutralizant al toxicului respectiv. Apoi va fi imbracat cu haine curate.
Eliminarea unor substante toxice se poate face prin urina. De aceea se vor da bolnavului multe lichide, pana la 2 litri in 24 de ore: apa minerala, ceaiuri diuretice (cozi de cirese, matase de porumb, coada calului),ceai diuretic sau Nefrix, Furosemid.
In acest caz intoxicatul trebuie observat daca urineaza suficient, caci in caz de intoxicare a rinichiului apa nu se mai elimina prin urina, fapt ce agraveaza situatia bolnavului.
Unele substante chimice, cum sunt medicamentele, nu sunt toxice in dozele prescrise, dar daca sunt luate in cantitati mari ele provoaca intoxicatia organismului.
In acest caz se va proceda ca in cazul ingestiei oricarui toxic.
In toate cazurile de intoxicatii pana la sosirea „Salvarii”, cand se constata incetinirea sau oprirea respiratiei se va proceda la respiratie artificiala, iar daca este cazul la reanimarea cardiaca.
Persoana care transporta la spital sau insoteste intoxicatul, trebuie sa informeze medicul despre ce substanta este vorba, de cantitatea ingerata, cat timp a trecut de la contactul cu toxicul, precum si ce masuri de prim ajutor s-au luat.
Dintre acizii tinuti pe langa casa (camara, terasa, pivnita) amintim acidul acetic (esenta de otet) si acidul sulfuric diluat, utilizat la acumulatori.
Dar in anumite sectoare de activitate se intalnesc intoxicatii si cu alti acizi (azotic, clorhidric, fenic).
Cei mai expusi la intoxicatii sunt copiii, batranii si alcoolicii, care confunda toxicul cu bauturile comestibile.
Imediat dupa inghitirea acidului respectiv, cel in cauza prezinta arsuri ale mucoasei gurii si gatului, varsaturi, dureri abdominale.
Daca cantitatea de substanta a fost mare, ea ajunge si in intestin producand sangerari si perforatii ale tubului digestiv precum si complicatii pulmonare, renale, coma etc.
Interventii :
I se va da bolnavului sa inghita cat mai rapid 1-2 cani de lapte dulce sau 4-5 albusuri de ou cu apa.
La nevoie va bea si apa simpla, cat mai multa (2-3 pahare), pentru a dilua toxicul.
Daca avem la indemana i se vor da 2 lingurite de bicarbonat de sodiu.
In cazul ca bolnavul varsa, se repeta inghitirea de lichide neutralizante.
In aceasta intoxicatie nu se vor provoca varsaturi, caci prin efortul de voma, pot sa se produca perforatii ale stomacului corodat de acid. Transportarea de urgenta la o unitate sanitara apropiata.
Intoxicatia cu substante alcaline
(soda caustica, soda de rufe, lesie, amoniac etc.).
Ingerate mai ales sub forma de lichide, aceste substante produc arsuri ale buzelor, ale gurii, ale esofagului si stomacului.
Datorita arsurilor, intoxicatul simte dureri pe tot traiectul digestiv si mai ales la inghitit, are varsaturi alimentare sau cu sange, diaree.
Interventii :
Intoxicatul va bea imediat 1-2 pahare de apa cu otet (o parte otet si 2 parti apa) sau sucul a 2-3 lamai.
In lipsa acestora va bea 2-3 pahare de apa simpla.
In caz de varsaturi se vor da din nou aceleasi cantitati de lichide neutralizante.
Se mai pot da 2-3 pahare de lapte sau cu apa in care s-a amestecat 3-4 albusuri de ou.
Nu se vor provoca artificial varsaturi caci prin efortul de voma se pot produce rupturi ale stomacului, datorita faptului ca toxicul a produs eroziunea peretilor stomacului.
Intoxicatia acuta cu alcool etilic
Se intalneste dupa ingestia voluntara sau involuntara (la copii) de mari cantitati de alcool sub forma de bauturi alcoolice fermentate sau distilate. Starea aceasta de intoxicatie este relativ usor de stabilit la un adult, dar acest lucru este foarte greu la copiii mici, sub 5 ani.
Dupa faza initiala caracteristica de ebrietate, cu dureri de cap, varsaturi, ameteli, tulburari de vorbire, de echilibru si de comportare, intoxicatul prezinta semne nervoase: agitatie, greutate in respiratie, apoi somnolenta adanca, pana la coma.
In prezenta frigului, a gerului, simptomele intoxicatiei sunt mai grave.
Deosebirea de alte come consta in aceea ca in coma alcoolica respiratia intoxicatului miroase a alcool.