Socul caloric
Supraincalzirea generala a corpului datorita caldurii excesive (hipertemia) produce omului soc caloric sau soc termic.
Pe timpul sederii indelungate intr-un mediu supraancalzit (hipertemie) se produce acumularea de caldura in organism peste limitele normale pe care le poate suporta omul (peste 41-42°C).
Acest fenomen poate avea doua cauze.
Fie o sursa puternica de caldura, care depaseste puterea organismului de a elimina caldura prin transpiratie (arsita produsa de soare in camp deschis, caldura emanata de la motoare, de la diferite cuptoare sau de catre cabinele sau baracile construite din tabla etc.), sau organismul este impiedicat sa elimine caldura prin transpiratie din cauza imbracamintei prea calduroase, impermeabile (mai ales la copii), din cauza lucrului intr-un mediu inchis, supraancalzit, fara curenti de aer ori din cauza umiditatii prea mari din mediul ambiant.
De multe ori cele doua cauze se pot combina. Eforturile fizice mari si consumul de alcool intr-un mediu hipertermic, lipsa aportului de apa si sare grabesc aparitia socului caloric.
Socul caloric se poate intalni la persoanele din siderurgie, metalurgie, fabricile de sticla, cuptoarele de var si caramida, la brutari, mineri, camionagii etc.
Simptomele socului caloric au loc in 3 faze: in prima faza persoana supraancalzita prezinta oboseala, moleseala, ameteli, senzatia de picioare grele, dureri de cap si musculare, transpiratie abundenta si sete puternica.
Temperatura corpului nu depaseste 38°C.
In faza a doua, cand temperatura corpului depaseste 38°C (38-40°C), starea persoanei respective se agraveaza, simptomele descrise in prima faza sunt mai accentuate.
Transpiratia insa se opreste, pielea si buzele sunt uscate. Apar crampe musculare, greturi, varsaturi.
Tensiunea arteriala scade mult, pulsul este slab si rapid si in scurt timp omul cade pierzandu-si cunostinta.
Trecerea in faza a treia este marcata de cresterea temperaturii corpului peste 40-41°C.
Pielea este uscata, arsa, deshidratata ca urmare a opririi transpiratiei.
Victima urineaza putin sau deloc.
Dupa pierderea cunostintei, omul prezinta semne nervoase: agitatie, tremuraturi, contractii musculare (convulsii) si poate intra in coma.
Cand supraincalzirea se face brusc, nu mai apar primele doua faze, ci omul se prabuseste la pamant, prezentand semnele nervoase descrise si intra in coma.
Alteori, simptomele pot sa apara mai tarziu, dupa 3-12 ore de la actiunea caldurii, fiind deci mai inselatoare.
Interventii :
Va fi acordat cat mai rapid, constand in racirea corpului.
Pentru aceasta se transporta victima la umbra sau intr-o ancapere racoroasa, cu curenti de aer, se dezbraca si se procedeaza la racirea treptata a corpului (pentru a nu se produce complicatii cardiovasculare), prin stropirea pielii cu apa rece, prin comprese reci sau prin impachetari cu cearsafuri umezite cu apa rece.
Procedeul acesta se continua pana la scaderea temperaturii din axila (de la subsuoara) sub 38°C.
Nu se va intrebuinta gheata pentru racirea corpului sau aceasta se aplica doar la maini si picioare.
De asemenea, nu se va introduce victima brusc in apa rece.
In lipsa apei, corpul se va raci prin ventilatia puternica a aerului cu un ventilator portativ sau manual.
Se vor inlocui pierderile de apa si sare cu bauturi reci, indulcite si sarate (sare, bicarbonat de sodiu), sucuri de fructe, sucuri sau supe de zarzavat sarate.
Pentru intarirea inimii si activarea circulatiei sanguine, se va da victimei o ceasca de cafea, de ceai chinezesc sau o fiola de cofeina.
Daca este posibil, socatul se va transporta cat mai rapid la spital, pentru hidratare (mai ales acele persoane care nu pot inghiti lichidele) si pentru reanimarea respiratorie si cardiaca.